MITCS Polls

Marapa Krizyna Ko 100 liata Chi Pho hropa hawta eima sosa na tama?
 

Login Form






Lost Password?
No account yet? Register
 
Marasaw nata Law Doctor Degree PDF Print E-mail
Written by Admin   
Wednesday, 16 May 2007

United States of America liata Indiana Univeristy School of Law tawhta May 5, 2007 liana khata Pu Ngo Cho Le cha Doctor of Juridical Science degree aly kaw pata a dao. Eima Marapa chadei chaleipa ta Chin nata Mizo zydua chata thaina sona kyh liata phopa laikawpa a cha. He hawpa dah lachha ta a chuna liata Doctorate degree mia ahmopa tuahpa a chapa vata.

Active ImageAlai viapata mothei awpata picture he click ma y.
image: Commecement Ceremony liata ahlao theipa kyhpachapa viasa nata chhokhazy chhoata

His Short Biography

Rev. Ra Hu Chhaihlo nata Pino Ngo Thai Fachhai sawchapaw u thei pa Ngo Cho Le he Matupi khi liata pie ta, Matupi, Tawnggyi, Lialaipi, Satu Ngephe, Teina, Taubu, nata Rangoon khi zy liata apaw raihriana va nata achuna ky zy vata avaw y pa acha. U naw pa 7 hneita chapaw papali nata chano patho ama cha.

Ko 1988-ta siku hawtizy ta Burma rah liata democracy a y thei n'aw pata lapi achhina liata Matupi khi liata uthei acha hra vata, patu awpata chata, Mizoram India lata aviasa thokhanata amara. October 1, 1988 liata Siaha liata Mizoram Police nawta patu ei ta, Lobo lata pushback ama tao. Police Officer pata angia achhi va ei ta, Lobo tawta asisai pata nata Siaha la ama kua nota Assam Rifle nawta patu hei eita, Siaha la ama si khei. Assam Rifle camp, Siaha liata daiti varo ama so tawta, Magistrate lata ama pua khei. Central sawkha ta Refugee Camp liata so awpa ta patopatia pa ta, Siaha Refugee camp liata daiti khacha ma a vaw y.

(Dr. Chocho viasano nata No nata Pawzy chhaota)

1988 November thla liata Chin National Front (CNF) liata angia. 1995 liata tlaleina vata Delhi liata y ta, United Nations High Commissioner for Refugees (UNHCR) office ta Refugee ta recognized tao ama tao. UNHCR Office liata interpreter rai hriata, Delhi University Faculty of Law liata siku kia awpata Entrance tao ta, atlo hra pavata Lalmuanpuii (Siaha), Masungi (Lawngtlai), Buanga (Lawngtlai) zy nata Delhi University Faculty of Law Main Campus liata first year avaw chu.

Ko 1996 liata United States Information Agency (USIA) ta Burmese Refugee Scholarship Program (BRSP) chata chysa a tly papua pa hry ta atlypa acha hra vata, United States lata October 25, 1996 noh-ta asi. USA atlo nata Indiana University liata Intensive English Program (IEP) kia pathao ta, Valparaiso University http://valpo.edu/ liata entrance yzana zy atao khai tawta International Economics and Cultural Affairs major ta achu pathao ta, 1999 August ko liata B.A. degree avaw la. Indiana University School of Law – Bloomington liata Master of Laws (LL.M) achu thei naw pata abyupa zy atao khai nata admission pie pa chata, LL.M degree avaw tao pathao. Professor David P. Fidler supervise tao na ry liata Human Rights in ASEAN: Problems, Progresses and Prospects tapa thesis rota LL.M cha 2000 August liata avaw la.

Doctor of Juridical Science achu thei naw pata, “Ethnopolitical Conflict, Constitutional Crisis and Discords over Federalism in the Union of Burma” tapa Dissertation Proposal ropata, Indiana University Faculty of Law liata pieta, Prof. David C. Williams ta supervise tao aw pata apy vata SJD admission piepa avaw cha. Course works tao pathao ta, chakhai nata research tao pazao hei ta, dissertation paper he faculty ta ama py khei vata May 5, 2007 no ta Doctor of Juridical Science degree cha pie pa acha.

Doctor of Juridical Science research atao ngala nota, Indiana University School of Law – Bloomington ta Dr. Earl A. Snyder Scholar ta atlypa chata, Lauterpatch Research Center for International Law Cambridge University liata thla 6 chho research avawtao. University of Pennsylvania liata a y pa Solomon Asch Center for Study of Ethnopolitical Conflict liata Summer Visiting Fellow ta avaw y hra. Atahma he Center for Constitutional Democracy in Plural Societies liata Research Fellow ahria ngala nota acha.

Mara Peoples party (MPP) liata Consultant chata, Chin National Front (CNF) liata Central Committee Member chata, Organization Department liata Secretary nata Chin National Front, Regional Committee USA liata Regional Committee Chairman acha. Chin Human Rights Organization liata Legal Consultant chata, Chin Forum liata Managing Board Member acha hra. Mara rei, Matu rei, Azao rei, Hiakha rei, Maw rei, Burmese rei, Monyu rei, nara Japanese achyta athai. United States liata siku akiachho ta atlypa ra zy cha, Canada, South Korea, Japan, Thailand, Indonesia, United Kingdom, Germany, Norway, Denmark, nata Guam zy acha.

Pihno Ngo Tei Te (Ango), General Manager Fairfield Inns and Suites of Indy Marriott East nata March 2000 liata a hnei eita, Indianapolis liata ama y nga hai.


 He hawta thaina sona achuna liata hlaotlona peimaw kawpa adao tuhpa Pu Ngo Cho Le hnota MITCS chhao alykheina sachaipa eima hla hra. Hmiala achhuapa post doctorate research nata career kyh liata Abeipata byhna baichha lyma maw sy.

Comments
Add New Search RSS
+/-
Write comment
Name:
Email:
 
Website:
Title:
UBBCode:
[b] [i] [u] [url] [quote] [code] [img] 
 
 
:D:):(:0:shock::confused:8):lol::x:P:oops::cry:
:evil::twisted::roll::wink::!::?::idea::arrow:
 
Please input the anti-spam code that you can read in the image.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

Last Updated ( Thursday, 17 January 2008 )
 
< Prev   Next >

Feature Photo From Gallery

  • More photo pictures
  • More photo pictures
  • More photo pictures

Play Mara mp3

Open Mara mp3 player

1. T.Merisa - Naw Ha Ma Y
2. T.Merisa - Veila Chhata Nawsai La
3. T.Merisa - HIava Kuhria Ronopa
4. T.Merisa - Ahy Lyubei Thai No Chama
5. T.Merisa - Tao Thai Aru
6. T.Merisa - Lyubieh Eikhachha Nawhla Hala
7. T.Merisa - Eiza Thei Ha Ty
8. T.Merisa - Lyubieh Eihla Hmaleipaw
9. T.Merisa - Lyubie Hla Awpa Ary Tlova
10. T.Merisa - Ei Chhai Ha Aw
11. T.Merisa - Chyulei LD